Grupul consilierilor locali USR–FDGR din Consiliul Local Brașov a oferit explicații detaliate privind abținerea de la vot referitoare la concesionarea unui teren în Centrul Civic destinat construirii unei catedrale. Poziția lor este prezentată nu ca o opoziție față de credință sau față de Biserică, ci ca un apel ferm la respectarea legalității, la asigurarea transparenței procesului decizional și la organizarea unei consultări comunitare autentice.
Reprezentanții USR–FDGR subliniază că, deși respectă credința cetățenilor și rolul Bisericii în viața comunității, o hotărâre de o asemenea amploare—cu implicații majore urbanistice, sociale și juridice—nu poate fi luată „netransparent, în grabă și pe baze juridice fragile”.
Transparență versus grabă în Centrul Civic
Liderul grupului USR–FDGR a punctat clar esența problemei. Conform acestuia, miza reală nu este existența unei catedrale, ci modul în care administrația locală, condusă de primarul George Scripcaru, încearcă să forțeze adoptarea acestei hotărâri.
„Problema nu este catedrala, ci procedura”
Semne de întrebare asupra contractului din 1993
Consilierii invocă o serie de nereguli procedurale care necesită clarificări urgente, pornind de la un contract ce datează din 1993 și care, spun ei, nu a fost niciodată respectat:
- Contractul stipula că autorizația de construire trebuia obținută într-o lună.
- Construcția trebuia finalizată în termen de trei ani, condiții care nu au fost îndeplinite.
Mai mult, documentul inițial a fost semnat cu un ONG din care făceau parte primarul și viceprimarul de la acea vreme. În opinia USR–FDGR, validarea acestui acord astăzi ridică problema unui posibil conflict de interese. Consilierii cer, de asemenea, detalii despre componența actuală a acestui ONG și dacă acesta are capacitatea reală de a duce la bun sfârșit un proiect de o asemenea anvergură.
Aspecte juridice și urbanistice neclarificate
Interpretarea hotărârii judecătorești și puz-ul lipsă
Un alt punct sensibil îl reprezintă o hotărâre judecătorească din 2017. Conform USR–FDGR, aceasta nu obligă municipalitatea să concesioneze terenul, ci doar să inițieze sau să modifice un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), documentație care, până în prezent, nu a fost realizată.
Consilierii mai atrag atenția că obligația de a modifica PUZ-ul datează din perioada 2017–2020, când primar al Brașovului era tot George Scripcaru. În plus, terenul propus acum nu mai corespunde celui din contractul inițial, având un alt amplasament și o altă suprafață.
Riscuri juridice și suprapunerea cu proiectul parcării
Situația este complicată și de faptul că terenul se află în litigiu, dosarul fiind pe rolul Curții de Apel, cu termen de judecată în martie 2026. În acest context, USR–FDGR avertizează că adoptarea unei hotărâri în acest moment ar putea fi interpretată ca rea-credință și ar putea atrage riscuri juridice inclusiv pentru consilierii locali.
Alte contradicții identificate:
- Redevența: Există o discrepanță majoră între suma de 25 de lei/mp menționată în hotărârea de Consiliu Local și cea de 1 leu/mp prevăzută în contract.
- Suprapunerea: Terenul se suprapune cu amplasamentul proiectului parcării subterane din Centrul Civic, o investiție realizată din fonduri publice.
În scenariul aplicării tuturor deciziilor existente, consilierii avertizează că parcul din Centrul Civic ar putea dispărea complet.
Alternative propuse și apel la dialogul public
USR–FDGR susține că există alternative care pot evita polarizarea orașului. Printre acestea se numără:
- Identificarea unei zone mai potrivite, precum arealul fostei platforme IUS, unde ar putea coexista atât o catedrală, cât și un spațiu verde.
- Păstrarea Centrului Civic pentru funcțiuni culturale – muzee, săli de spectacole și spații comunitare – conform propunerilor specialiștilor Ordinului Arhitecților din România.
„Credința nu trebuie pusă în conflict cu orașul, iar Biserica nu ar trebui folosită ca paravan pentru decizii greșite”, transmit consilierii USR–FDGR.
Aceștia subliniază că Brașovul are nevoie de dialog, transparență și respect față de cetățeni, iar deciziile majore trebuie luate împreună cu brașovenii, în urma unei dezbateri publice reale. Abținerea de la vot, concluzionează reprezentanții USR–FDGR, este expresia acestei nevoi de prudență și consultare, nu un refuz al proiectului religios în sine.
